Cum se numește localitatea cu cel mai scurt nume din România?

0

România este un stat unitar și indivizibil. Acest statut a fost obținut cu greu de înaintașii noștri care au trebuit să lupte pentru libertate. Drept urmare, de-a lungul timpului harta țării noastre s-a tot schimbat, ajungând la cea din prezent. Astfel pe teritoriul României se găsesc o mulțime de localități și așezări cu denumiri de-a dreptul ciudate.

Ip, localitatea cu cel mai scurt nume din România
Cu toate că pare greu de crezut este adevărat. Pe teritoriul țării noastre există o localitate al cărui nume este format din doar două litere: Ip. Aceasta se găsește în județul Sălaj și a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1208 ca „villa Ypu”. În prezent, localitatea reprezintă centrul comunei cu acelaşi nume.

Potrivit istoricilor, denumirea localității vine de la numele grecesc „Hippolytos”, format din elementele „hippos” (cal) şi „lyo” (a elibera, a da drumul), referindu-se probabil la zona plină de pășuni și cai. Așadar, toponimul Ip vine de la antroponimul Ipolit, care provine de la Hippolytos.

Istoria plină de sânge a localității Ip
Localitatea Ip este cunoscută în istoria României nu numai pentru că are cel mai mic nume de așezare din țară, ci și pentru o tragedie care s-a soldat cu 157 de morți. Evenimentul a avut loc în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, la câteva zile după Dictatul de la Viena.

În acea noapte tragică, nu mai puțin de 157 de români au fost măcelăriți de armata maghiară, de la copii până la bătrâni. În acea perioadă vremurile erau tulburi, iar administrația românească din zonă era înlocuită cu cea maghiară.

Totul ar fi pornit de la faptul că o localnică ar fi dat un coș cu fructe la doi militari unguri, aflați într-o căruță și ar fi strecurat acolo și o grenadă. Cei doi soldați și-ar fi pierdut viața, însă vizitiul a supraviețuit și a povestit ceea ce s-a întâmplat. Ulterior, s-a dovedit că cei doi militari erau băuți și au manevrat greșit armamentul din dotare, dar era prea târziu fiindcă faptele fuseseră consumate.

Pentru ca nici un român să nu scape viu, se pune la cale efectuarea unui recensământ al ‘porcilor graşi’, în realitate un recensământ al familiilor de români şi a numărului de membrii ai acestora. Era nevoie de aşa ceva pentru că, iniţial, horthyştii (așa erau numiți militarii unguri) au vrut să dea foc întregului sat, însă extremiştii le-au atras atenţia că acolo locuiau şi maghiari, aşa că trebuia făcută selecţia