Klaus Iohannis, apel la reducerea decalajelor dintre statele UE

0

Klaus Iohannis consideră că, în cadrul Uniunii Europene, nivelul de dezvoltare dintre statele membre şi dintre regiuni este inegal și speră ca viitorul să nu adâncească decalajele din interiorul UE.

Nivelul de dezvoltare dintre statele membre ale Uniunii Europene este inegal, a declarat, miercuri, preşedintele Klaus Iohannis, el pledând pentru „o viziune pe termen mediu şi lung pentru Uniunea Europeană”. Șeful statului a intervenit online la dezbaterea „Să vorbim despre viitorul Europei” (Let’s talk- Future of Europe), organizată de către Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European.

Klaus Iohannis: Nu pornim de la zero
Pandemia de COVID-19 a amenințat bazele pe care proiectul european este construit: libertatea de mișcare, funcționarea Spațiului Schengen, Piața Internă, drepturile fundamentale, sistemul economic și financiar, precum și relațiile Uniunii Europene cu restul lumii, a declarat președintele.

„Dialogul cu privire la viitorul Europei va trebui să ofere o viziune pe termen mediu şi lung pentru Uniunea Europeană. Avem nevoie să consolidăm rezilienţa Uniunii Europene, sporindu-i capacitatea nu doar de a gestiona urgenţele, ci şi să adapteze şi să impulsioneze reforme care să ne permită tuturor să fim pregătiţi pentru oportunităţile şi provocările viitorului. Însă nu pornim de la zero în acest efort”, a spus şeful statului în discursul său.
Potrivit lui Klaus Iohannis, o bază este reflectată în Agenda Strategică a Uniunii Europene 2019-2024. În opinia sa, conferinţa privind Viitorul Europei „trebuie să dea cetăţenilor posibilitatea să arate unde consideră acţiunile Uniunii Europene ca fiind importante pentru viaţa lor” şi a menţionat cele 10 angajamente din Declaraţia de la Sibiu, după Summitul din 2019.

Şeful statului a subliniat că” nu trebuie să uităm că în cadrul Uniunii Europene nivelul de dezvoltare dintre statele membre şi regiuni este inegal, necesitând astfel un efort susţinut pentru a

ne asigura că viitorul va duce la mai multă coeziune, în loc să adâncească decalajele”.

Președintele României a apreciat că „rezilienţa strategică a Uniunii trebuie să înceapă ca un proces intern de transformare şi construcţie” şi pe termen lung rezilienţa „trebuie consolidată prin luarea unor decizii care vor limita dependenţele Uniunii Europene”.

Discursul integral al lui Klaus Iohannis
Președintele României: „Bună ziua tuturor! Îmi face deosebită plăcere să vă salut și să vă mulțumesc pentru invitația de a lua parte la această discuție extrem
de importantă.

Pandemia de COVID-19 a reprezentat o provocare fără precedent pentru Europa. Această criză a amenințat efectiv bazele pe care proiectul european este construit: libertatea de mișcare, funcționarea Spațiului Schengen, Piața Internă, drepturile fundamentale, sistemul economic și financiar, precum și relațiile Uniunii Europene cu restul lumii.

În acest context, devine evident faptul că noul context european și global în schimbare necesită un proces de adaptare la noile realități și de o „reîncărcare” a proiectului european.
Acest proces, bazat pe „lecțiile învățate” din criza prin care trecem, trebuie să aibă ca rezultat o Europă mai puternică, capabilă să ofere soluții pentru provocările actuale.

Conferința privind Viitorul Europei trebuie să dea cetățenilor posibilitatea să arate unde consideră acțiunile Uniunii Europene ca fiind importante pentru viața lor. Cele 10 angajamente evidențiate în Declarația de la Sibiu, pe care ați menționat-o, rămân fundamentale pentru acest proces de reflecție, Uniune Europeană continuând să presupună unitate, solidaritate, coeziune și o abordare pragmatică, orientată spre acțiune.

Dialogul cu privire la viitorul Europei va trebui să ofere o viziune pe termen mediu și lung pentru Uniunea Europeană. Avem nevoie să consolidăm reziliența Uniunii Europene, sporindu-i capacitatea nu doar de a gestiona urgențele, ci și să adapteze și să impulsioneze reforme care să ne permită tuturor să fim pregătiți pentru oportunitățile și provocările viitorului. Însă nu pornim de la zero în acest efort. Există deja o bază bună, reflectată în Agenda Strategică a Uniunii Europene 2019-2024. Pornind de la această bază și construind mai departe, consider că este potrivit să abordez trei dimensiuni care vor crește nivelul Uniunii Europene de pregătire pentru viitor: reziliența strategică consolidată, cooperarea sporită cu vecinătatea, precum și capacități mai dezvoltate de prevenție.

Reziliența strategică a Uniunii trebuie să înceapă ca un proces intern de transformare și construcție. Așa cum s-a dovedit în primele etape ale crizei, rămâne esențial să se asigure funcționarea pieței unice și libertatea de circulație, pentru a permite circulația fluxurilor vitale și pentru a asigura accesul tuturor cetățenilor europeni la bunurile necesare în timp util.

Pe termen lung, reziliența trebuie consolidată prin luarea unor decizii care vor limita dependențele Uniunii Europene.

Nu trebuie să uităm că în cadrul Uniunii Europene nivelul de dezvoltare dintre statele membre și regiuni este inegal, necesitând astfel un efort susținut pentru a ne asigura că viitorul va duce la mai multă coeziune, în loc să adâncească decalajele.

Pentru ca Uniunea Europeană să fie rezilientă, avem nevoie de o abordare centrată pe individ, atunci când elaborăm politici și acțiuni. În acest context, aș dori să fac o pledoarie fermă în favoarea investițiilor în educație și învățare pe tot parcursul vieții. Dacă nu este abordat la timp, modelul de competențe reduse sau de salarizare redusă corelat cu economia viitorului poate genera lacune de dezvoltare în cadrul Uniunii Europene, care ar putea să ne afecteze societățile și procesele de transformare digitală și verde.

De asemenea, reziliența Uniunii Europene va avea nevoie de o vecinătate rezilientă în zona Balcanilor de Vest, dar și de vecinii din vecinătatea Estică și Sudică. Uniunea Europeană trebuie să-și intensifice angajamentul față de vecinii săi, sprijinind reformele și investind mai mult în colaborarea în vederea asigurării securității.

Trebuie să stabilim mai multe legături care vor confirma soliditatea ofertei și a angajamentului Uniunii Europene, fie în ceea ce privește extinderea UE, când condițiile necesare sunt îndeplinite, bineînțeles, fie prin susținerea dezvoltării lor democratice și sustenabile.

Nu în ultimul rând, pandemia de COVID-19 a demonstrat importanța capacității de prevenție și a guvernării anticipative, cuprinzând previziuni militare, de securitate, economice și strategice, care ne pot oferi sprijin în întărirea capacității noastre a face față provocărilor viitorului.

Sunt încrezător că putem fi mai buni dacă suntem uniți. Putem fi mai buni doar împreună”.

Spune ce crezi